(IN)VIZIBIL

(hu. Lát(hatatlan))

colaj

premieră: 5 februarie 2019

Teatrul Maghiar de Stat, Cluj-Napoca

Intenția regizoarei

Sunt două principii de care încerc să țin cont în construcția unui spectacol: ce anume celebrez și împotriva a ce lupt? În cazul spectacolului (IN)VIZIBIL, mă interesează să lupt chiar cu agresivitatea certitudinilor actuale și să celebrez o vulnerabilitate a acestora.  Îmi pare că lumea e din ce în ce mai hotărâtă și mai pregătită să ia poziții. Dar mă întreb, nu este acesta rezultatul unei fragilități generale? Îmi propun să inducem senzații și nu să exprimăm teorii. Cred (încă) cu tărie că teatrul poate trage reale semnale de alarmă și poate – în același timp – să fie un refugiu. Și mai cred ceva:  că sub întregile noastre măști sociale purtate în contexte în care suntem nevoiți să avem o părere, o poziție clară, să intrăm în tabere pro sau contra, cred deci, că în spatele tuturor acestora, se află, fragil, același lucru: dorința de a fi bine, de a se face liniște în noi.

Sinopsis

Spectacolul (In)Vizibil vorbește despre vulnerabilitate, într-un prezent în care singura constantă pare să fie lipsa de siguranță a lumii și a individului în lume. Traversând șapte episoade ale fragilității (de la Planetă – Continent – Țară – Oraș – Familie – Cuplu până la Individ), spectacolul devine o călătorie prin senzații, pornind de la singurătate și ajungând la solitudine. Colajul de texte semnate de autori contemporani români și maghiari se juxtapune cu o serie de imagini construite constant ca o instalație vizuală. Spectatorul este invitat să privească cu deschidere un act de reflecție asupra lui în lume și asupra lumii din jurul lui.

Echipa

regie: Leta Popescu
traducerea, dramaturgia: Andrei Dósa
voce: Tekla Tordai
mişcare scenică: Ferenc Sinkó
muzica: Magor Bocsárdi
decorul, instalații video, animații: Mihai Păcurar
regia tehnică: Enikő Albert
cu: András Buzási, Áron Dimény, Loránd Farkas, Gábor Viola, Csilla Varga, Tímea Jerovszky, Emőke Kató

credit foto: Biró István, Bogdan Botaș


Cronici

„Beyond the special magnetism of the poetry, the performance conquers by its surrealist touch, by the juxtaposition of incongruous, light-dark images, by the science of pauses and silences, by the movement, by the performance of the actors, by the director’s flair for coagulating all these instruments into the mystery that fills the stage. Welcome back, Poetry, to the theatre! I hope you stay.”

Cristina Rusiecki – revistacultura.ro – Teatru. Post-drama, jocuri video, cabaret

„Încă din prolog,(…)  se întrevede ideea unui spectacol atipic, care până la final se va concretiza într-un adevărat experiment teatral. (…) Cu (IN)VIZIBIL, Leta Popescu aduce pe scenă o căutare contemporană, dublată de un text fresh și un limbaj teatral interesant. Un pariu câștigat pentru Teatrul Maghiar de Stat Cluj.”

Ioana Gonțea – scena.ro – Drumul de la vizibil la invizibil

„Ca întreg, spectacolul este o continuă demitizare, deconstrucție de prejudecăți și stereotipuri. (…) Un spectacol la limita dintre experimental și inovativ, în care există inclusiv instalație sonoră, dar și instalație de corpuri umane, Lát(Hatatlan)/(IN)VIZIBIL va deveni o adevărată piatră de încercare pentru publicul clujean: dacă vor veni spectatori și vor fi multumiți, atunci înseamnă că e loc pentru schimbare.”

Nona Rapotan – bookhub.ro – Polemica modernității sau polifonia egoului

„În esență, (IN)VIZIBIL e un spectacol meditativ despre absența solidarității și disoluția colectivității, despre individualism și insolitare tehnologică, toate anulînd plasele de siguranță și expunînd lumea în care trăim la fragilitate și autodistrugere.”

Iulia Popovici – Observatorul Cultural – Singurătatea omului de cursă lungă

„Deschis spre experiment, stilul său regizoral abordează teatrul performativ și eliberează actorul din convenția personajului, în căutarea unui limbaj scenic sintetic ce problematizează raportul cu lumea al generației de artiști împreună cu care s-a afirmat.”

Oana Cristea Grigorescu – Observatorul Cultural – Jocul oglinzilor convexe

„(IN)VIZIBIL se încadrează într-o serie de experimente teatrale post-dramatice care, în timp ce se îndepărtează de situații scenice explicite, se bazează foarte mult pe text. Dar textul de aici e poezie, nu dramă. Aspectul colajului poate fi astfel găsit simultan în construcția lumii de dincolo de narațiune și în crearea unui univers teatral care combină artele, muzica, filmul (video) și instalația. Astfel, succesul spectacolului constă în crearea acestui univers și în posibilitatea de a fi conectat la el.”

Kovács Bea – Játéktér – Halványkék pötty // Un palid punct albastru

„În doar o oră de spectacol, limbajul Letei Popescu, original, îndrăzneţ şi isteţ, devine memorabil. Mashup-ul liric funcţionează ca atât ca text de sine stătător, cât şi vehicul de promovare a poeziilor originare. Într-un context festivalier, Leta Popescu ar putea lejer susţine tronsonul de late night show, mixând creaţii artistice, concepte ideologice, situaţii de viaţă. „

Mihai Brezeanu – LiterNet – Poem teatral punk – Lát(hatatlan) / (In)vizibil la Interferențe, 2020

„(IN)VIZIBIL este un experiment îndrăzneţ din partea Letei Popescu, care îşi asumă o abordare simbolică în detrimentul uneia descriptive, astfel încât preschimbă scena într-o colecţie de momente pe care le pune laolaltă cu multă subtilitate.”

Răzvan Rocaş – LiterNet – Coeziune poetico-dramatică – Lát(hatatlan) / (In)vizibil la Interferenţe, 2020

„În doar o oră de spectacol, limbajul Letei Popescu, original, îndrăzneţ şi isteţ, devine memorabil. Mashup-ul liric funcţionează ca atât ca text de sine stătător, cât şi vehicul de promovare a poeziilor originare. Într-un context festivalier, Leta Popescu ar putea lejer susţine tronsonul de late night show, mixând creaţii artistice, concepte ideologice, situaţii de viaţă. „

Cristina Modreanu, Revista Scena.ro , (In)vizibil și (In)corect: teatrul ca ghid de autocunoaștere